preloader
Edit

Despre noi

Facilităm accesul la a doua opinie medicală gratuită și opțiunile de tratament furnizate de medicii specialiști alături de o estimare a costurilor în cazul în care optați pentru deplasarea la clinică.

Deasemenea ne ocupam de programarile in cadrul clinicilor si rezervare la hotelurile partenere ale clinicilor.

Se oferă gratuit transfer de la aeroport la hotel si transfer gratuit zilnic de la hotel la clinică si înapoi.

 

Contact Info

LEUCEMIILE ACUTE – Ce sunt? Cauze; Tipuri; Simptome; Diagnostic; Tratament

 LEUCEMIILE ACUTE – Ce sunt? Cauze; Tipuri; Simptome; Diagnostic; Tratament

LEUCEMIILE ACUTE – Ce sunt? Cauze; Tipuri; Simptome; Diagnostic; Tratament

 

Leucemia acuta limfoblastica (LAL) este o afectiune hematologica severa, determinata de proliferarea necontrolata in maduva osoasa hematogena a celulelor imature numite limfoblasti. Desi diagnosticul de LAL produce un impact important asupra dumneavoastra si a celor din jur, trebuie sa fiti constient ca in prezent exista multe mijloace terapeutice cu care aceasta boala poate fi controlata si chiar vindecata.

In contrast cu leucemiile cronice, leucemiile acute apar in cateva saptamani si determina aparitia precoce a simptomelor, severe in unele situatii, ceea ce face diagnosticul si tratamentul acestora extrem de important.

 

  • Sunt doua grupe mari de leucemii acute:

– leucemiile acute limfoblastice

– leucemiile acute mieloblastice.

 

In cazul leucemiei acute limfoblastice, celulele imature care se multiplica necontrolat (limfoblastii) sunt precursorii limfocitelor.

Limfocitele sunt celule sangvine care apartin sistemului imun si sunt localizate in principal in maduva osoasa hematogena, sange, ganglioni limfatici si splina.

Multiplicarea necontrolata a limfoblastilor determina:

  1. alterarea productiei de celule sangvine (trombocite, eritrocite si leucocite) si in consecinta producerea de hemoragii, anemie si cresterea susceptibilitatii la infectii de orice fel.
  2. Infiltrarea organelor (in special a ganglionilor, ficatului si a splinei) de catre aceste celule cu cresterea dimensiunii acestora si alterarea functiilor lor. Orice organ poate fi potential afectat.
 
  • Cauzele leucemiei acute limfoblastice

 

Proliferarea necontrolata a celulelor anormale care se produce in LAL este rezultatul alterarii mecanismelor de control si reglare a cresterii si diferentierii celulare. Aceste mecanisme sunt reglate de gene. Alterarea acestor gene duce la transformarea maligna a celulelor prin mecanisme cunoscute momentan doar partial.

In momentul actual exista o serie de tehnici specifice (de citogenetica clasica, hibridizare in situ, genetica moleculara) care permit studierea acestor gene. In acest fel se pot detecta modificarile care permit stabilirea diagnosticului si clasificarea tipului de leucemie iar tratamentul va fi orientat in functie de aceste modificari.

 

 
  • Tipuri de leucemie acuta limfoblastica

 

Pe baza caracteristicilor limfoblastilor pot fi identificate mai multe tipuri de LAL. Astfel, precizarea tipului de LAL presupune o serie de tehnici complementare:

  • Examen morfologic – observarea celulelor la microscop
  • Examen citochimic – colorarea specifica a celulelor
  • Examenul imunofenotipic prin citometrie in flux – detectarea unor proteine pe suprafata limfoblastilor
  • Examen citogenetic sau hibridizare in situ – identificarea unor modificari specifice la nivelul cromozomilor limfoblastilor
  • Examen de biologie moleculara – identificarea modificarilor de la nivelul genelor limfoblastilor

Stabilirea tipului specific de leucemie este esentiala pentru alegerea conduitei terapeutice ulterioare, predictia raspunsului la tratament si pentru stabilirea prognosticului bolii.

 

 
  • Clasificarea LAL, conform OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii): 
 
  • Leucemia acuta limfoblastica Precursor B
  • Precursor T
  • Tip Burkitt
 
 
  • Simptomele leucemiei acute limfoblastice
 
  •  slabiciune (denumita in termeni medicali astenie), determinata de productia ineficienta de celule rosii prin infiltrarea maduvei cu celule leucemice
  • scaderea apetitului
  • scadere in greutate
  • febra – intalnita la aproximativ jumatate din pacienti
  • dureri osteo-articulare – prezente la aproximativ 1/3 din pacienti, in special la copii
  • Hemoragii – cauzate de reducerea productiei medulare de trombocite (elemente sangvine implicate in coagulare). Acestea sunt de obicei usoare si afecteaza pielea si mucoasele (bule hemoragice la nivelul mucoasei bucale, alteori mucoasa nazala, mucoasa vezicii urinare, mucoasa rectala)
  • Infectii – apar din cauza productiei ineficiente de leucocite cu functii normale.
  • Anemia – prin productie insuficienta de celule rosii, determinand paloare, slabiciune, oboseala
  • Cresterea ganglionilor, splinei si ficatului prin infiltrarea cu blasti a acestor organe.
  • Infiltrarea sistemului nervos central: desi inconstant, limfoblastii pot invada maduva spinarii, creierul sau meningele (membrana care acopera creierul si maduva spinarii). Pot aparea paralizii ale nervilor cranieni (nervii care controleaza miscarea ochilor si a muschilor fetei) cu vedere dubla, ptoza palpebrala, deplasarea comisurii bucale si alte simptome. Poate aparea alterarea perceptiei si a sensibilitatii (furnicaturi la nivelul barbiei si a altor segmente ale corpului). Poate apare cefalee, cu sau fara varsaturi.
  • Infiltrarea altor organe si tesuturi (piele, mucoase, testicul sau san): acestea nu sunt frecvente la momentul diagnosticului, dar pot fi la recaderi

Alte simptome includ:

Unele tipuri de LAL produc simptome speciale. Spre exemplu, LAL T (precursor T) afecteaza mai frecvent barbatii decat femeile si in mai mult de jumatate din cazuri determina tumora in mediastin (spatiul dintre plamani). Pe de alta parte, LAL B matur si leucemia Burkitt, poate fi insotita de tumora abdominala (cu hepato- si splenomegalie)

 

  • Diagnosticul de leucemie acuta limfoblastica

Investigatiile necesare diagnosticarii constau in analiza sangelui, aspiratul medular (pentru mielograma) si punctia lombara.

  1. Analiza sangelui arata:
  • Anemia (reducerea numarului de hematii si a valorii hemoglobinei)
  • Trombocitopenia (reducerea numarului de trombocite)
  • Leucocitoza (cresterea numarului de leucocite) si mai rar leucopenia (reducerea numarului de leucocite)
  1. Aspiratul medular sau mielograma consta in efectuarea cu anestezie locala a punctiei medulare, la nivelul sternului sau a creastei iliace posterioare (extragerea a catorva ml de sange din maduva osoasa). Dupa identificarea morfologica a limfoblastilor (prin microscopie optica), sunt necesare o serie de tehnici suplimentare (de citochimie, citometrie in flux, citogenetica si biologie moleculara). Astfel, poate fi stabilit cu exactitate tipul de leucemie acuta limfoblastica si poate fi instituit tratamentul cel mai adecvat.
  2. Punctia lombara se efectueaza la nivelul coloanei lombare joase. Aceasta tehnica este similara cu cea din rahianestezie. Un ac este introdus in spatiul dintre doua vertebre si sunt extrasi cativa ml de lichid cerebrospinal (lichidul care inconjoara maduva spinarii). Lichidul cerebrospinal este examinat la diagnosticul LAL pentru a stabili daca exista sau nu afectare neurologica. In cazul afectarii neurologice vor fi administrate citostatice direct la acest nivel pentru a distruge limfoblastii (vor fi efectuate sedinte repetate de administrari intratecale). Daca lichidul extras este normal, se administreaza de asemenea citostatice in scop profilactic, dar cu o frecventa mai redusa.


  • Tratamentul leucemiei acute limfoblastice

 

Baza tratamentului o constituie administrarea de citostatice, adica medicamente care au capacitatea de a distruge celulele tumorale (limfoblastii). Pe langa chimioterapie, mai sunt si alte aspecte importante precum necesitatea transfuziilor de masa eritrocitara sau de trombocite, tratamentul cu antibiotice pentru a controla efectele secundare produse de citostatice.

In toate tipurile de LAL, tratamentul cuprinde mai multe faze: prima faza este inductia, a doua consolidarea iar a treia faza este faza de mentinere.

In unele cazuri de LAL exista un risc crescut de recadere si dupa efectuarea tratamentului de consolidare se impune efectuarea de transplant de celule stem hematopoietice. Aceasta procedura este indicata doar in cazuri selectate de LAL, cele cu risc crescut de recadere, si se efectueaza dupa etapa de consolidare. Dureaza in medie 4 – 6 saptamani si se face in cadrul unei spitalizari.

Transplantul de celule stem hematopoietice periferice sau din maduva poate fi :

– autolog (daca celulele progenitoare sunt recoltate de la pacientul insusi)

– alogeneic (daca celulele progenitoare sunt recoltate de la un donator compatibil, inrudit sau neinrudit selectat din registrul de donatori).

Se pot transplanta si celule recoltate din sangele cordonului ombilical.

Durata globala a tratamentului (incluzand toate aceste faze) este lunga si poate sa dureze pana la 2 ani. Unele etape sunt parcurse in spital cu perioade de externare de 1-3 saptamani intre cicluri.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *