Glanda tiroida – ce este, cum functioneaza,rolul si afectiunile ei
Glanda tiroida este o glanda endocrina, care are forma de fluture. Este situata la baza gatului, lungimea fiecarui lob nu depaseste 5 cm, iar greutatea sa nu depaseste 30 de grame la adult. Dimensiunea sa redusa este indirect proportionala cu importanta acestei glande pentru sanatate: tiroida influenteaza modul in care functioneaza fiecare celula, tesut sau organ, de la muschi, oase si piele la tractul digestiv, creier, inima si multe altele. Glanda tiroida indeplineste aceste roluri in primul rand prin secretia hormonilor care controleaza rapiditatea si eficienta cu care celulele transforma substantele nutritive in energie.
Glanda tiroida are nevoie de combustibil pentru a produce hormonii tiroidieni. Acest combustibil este iodul, care se gaseste in anumite alimente: sarea de masa iodata, fructele de mare, painea, laptele. Cand le consumi, iodul trece in sange. Pe urma, tiroida extrage din sange acest ingredient care ii este necesar si il foloseste pentru a produce doua tipuri de hormoni tiroidieni:
- Tiroxina (denumita T4, deoarece contine 4 atomi de iod)
- Triiodotironina (denumita T3, deoarece contine 3 atomi de iod)
Produsul glandei tiroide este, in principal, T4. Cea mai mare parte din hormonul T3 de care organismul are nevoie este realizata in afara glandei tiroide, in organe si tesuturi care utilizeaza T3, precum ficatul, rinichii si creierul. Acestea transforma T4 (format in glanda tiroida) in T3, indepartand un atom de iod. Glanda tiroida are nevoie de ghidaj: aceasta primeste comenzi de la glanda pituitara (hipofiza), care este amplasata la baza creierului.
Iata cateva dintre caracteristicile acestei glande importante pentru functiile tiroidei:
- Glanda pituitara nu depaseste dimensiunea unui bob de mazare si este cunoscuta si sub denumirea de “glanda sefa”, deoarece controleaza functiile tiroidei si ale altor glande din cadrul sistemului endocrin.
- Glanda pituitara trimite mesaje glandei tiroide, comunicandu-i cati hormoni sa produca.
- Mesajele de la glanda pituitara catre glanda tiroida vin sub forma hormonului de stimulare tiroidiana (TSH, tirotropina). Nivelurile de TSH din sange cresc sau scad in functie de existenta unei cantitati suficiente de hormoni tiroidieni care sa indeplineasca nevoile organismului. Astfel, un nivel ridicat de TSH determina tiroida sa produca mai multi hormoni, dupa care cantitatea de TSH scade, ajungand la un nivel constant. Pe de alta parte, un nivel scazut de TSH avertizeaza tiroida sa incetineasca productia. La adult, nivelul normal de TSH din sange este intre 0,45 si 4,12 mlU/L.
- Glanda pituitara obtine informatii in mai multe moduri: poate citi si raspunde direct hormonilor T4 care circula in sange, dar poate raspunde si hipotalamusului, o regiune a creierului care produce propriul hormon – TRH (Thyrotropin Releasing Hormone, hormon care elibereaza tirotropina). TRH stimuleaza productia de TSH in glanda pituitara. Aceasta retea de comunicare dintre hipotalamus, glanda pituitara si glanda tiroida este denumita axa hipotalamica-pituitara-tiroidiana (HPT).
Afectiunile asociate glandei tiroide
– Hipotiroidismul – Daca tiroida nu produce suficienti hormoni, se instaleaza hipotiroidismul (tiroida hipoactiva) si, ca rezultat, celulele din intreg corpul isi incetinesc activitatea, cu manifestari precum oboseala, depresia, luarea in greutate, constipatia sau pielea uscata – simptome care pot fi interpretate eronat ca apartinand altor boli.
Cateva analize de laborator pot furniza informatii cu privire la functionarea tiroidei:
- Testul TSH (Hormon de stimulare tiroidiana),
- Tiroxina totala (T4),
- Teste pentru anticorpi tiroidieni.
Daca ai fost diagnosticat cu hipotiroidism, tratamentul se reduce de obicei la respectarea cantitatii corecte de medicatie pentru tiroida. Medicul iti va prescrie medicatie care inlocuieste hormonii tiroidieni de care corpul duce lipsa. Doza initiala este selectata cu atentie pe baza greutatii, a varstei si a altor boli pe care le ai.
– Hipertiroidismul – Este de obicei determinat de o afectiune tiroidiana existenta. Alteori, boala este provocata de anumite medicamente sau de doze excesive de iod. “Hiper” este un prefix care se traduce prin “peste”, “deasupra” sau “in exces”. Altfel spus, acesta este efectul pe care hipertiroidismul il are asupra organismului: asa cum o persoana cu tiroida hipoactiva produce prea putini hormoni tiroidieni si are un metabolism lent, persoana cu tiroida hiperactiva produce prea multi hormoni si are un metabolism rapid.
Pacientul tipic cu hipertiroidism are glanda tiroida marita si sufera de insomnie, intoleranta la caldura, oboseala, schimbari de dispozitie, transpiratie in exces, scadere inexplicabila in greutate, sete continua, apetit alimentar crescut si scaune moi.
Analizele de sange pentru hipertiroidism sunt aceleasi ca pentru verificarea hipotiroidismului, dar este nevoie si de o serie de analize suplimentare. Primul pas este masurarea nivelului TSH-ului. Nivelurile de T3 pot uneori sa ajute medicii in diagnosticarea hipertiroidismului sau in determinarea severitatii hipertiroidismului. Daca suferi de hipertiroidism, FT3 este probabil sa fie ridicat.
Daca esti diagnosticat cu hipertiroidism, medicul va dori sa verifice prezenta in sange a anticorpilor TRAb (anticorpii anti-receptor TSH), inclusiv a imoglobulinei stimulatoare a tiroidei (TSI), care lactioneaza impotriva receptorilor TSH de pe glanda tiroida. Acesti anticorpi confirma prezenta bolii Graves.
Scopul tratamentului hipertiroidismului este sa impiedice tiroida sa functioneze in exces. Exista trei modalitati prin care se poate realiza acest lucru: iod radioactiv (poate fi folosit pentru a distruge o parte din tiroida), medicamente (pot fi folosite pentru a bloca tiroida sa produca hormoni), interventia chirurgicala (poate indeparta tiroida partial sau total).
– Cancerul de tiroida – Exista mai multe tipuri de cancer tiroidian.
Riscul creste daca: ai intre 25 si 65 de ani, esti femeie, ai in familie o ruda cu boala tiroidiana sau ai urmat tratament cu radiatii pentru cap sau gat. Mergi la medic daca observi o umflatura la baza gatului.
Pentru a stabili diagnosticul de cancer tiroidian, medicul va efectua examenul clinic si va recomanda analizele de sange pentru tiroida si investigatii imagistice, precum si o biopsie.
Tratamentul cancerului tiroidian depinde de tipul de cancer pe care il ai si cat de mult s-a raspandit. Tratamentul poate include interventia chirurgicala, tratament cu iod radioactiv, terapie de substitutie hormonala, radioterapie, chimioterapie sau terapie tintita (foloseste substante care ataca celulele canceroase fara a le vatama pe cele normale).