DIAGNOSTICAREA CANCERULUI – Care sunt investigațiile recomandate?

Diagnosticarea cancerului reprezintă un proces ce cuprinde mai multe etape. Pe baza simptomelor şi a examenului medical fizic se prescriu investigații și teste specifice pentru a se putea obține un raport anatomo-patologic şi a se realiza stadializarea cancerului.

Pentru început, medicul poate să recomande anumite analize de sânge sau alte teste de laborator (precum analiza urinei), scopul fiind acela de a obține informații cât mai precise care să permită stabilirea diagnosticului.

Analizele de sânge utilizate pentru diagosticarea cancerului sunt:

• Hemoleucograma completa (HLG)
•  Electroforeza proteinelor serice
•  Markeri tumorali
•  Antigenul specific prostatic (PSA)
•  Antigenul 125 (CA 125)
•  Calcitonina
•  Gonadotropina corionica umana (HCG)
•  Antigenul 19-9
•  Markerul CA 27-29

Tipuri de teste de screening pentru cancer

Testele screening sunt recomandate de către medic, după o discuție prealabilă cu pacientul. Se vor lua în considerare sexul și vârsta pacientului. În plus, se va ține cont de dovezile existente (bazate pe studii clinice, analize statistice) privind beneficiile și riscurile pe care le poate implica un anumit tip de investigație. Aceste screening-uri se pot adresa unei comunități în care există o prevalență crescută a unei anumite afecțiuni, dar sunt și recomandări individuale având în considerare factorii de risc ai fiecărei persoane.

Testele de screening pentru diagnosticarea cancerului pot include:

• Examen fizic – reprezintă o analiză a corpului pentru a verifica starea de sănătate, inclusiv verificarea semnelor de boală. Un exemplu este un examen al sânilor pentru a detecta eventuali noduli.
• Teste de laborator – se referă la prelevarea de țesut, sânge, urină sau ale altor elemente din organism. Poate fi un test de sânge care măsoară un antigen specific.
• Investigații de imagistică – se obțin imagini din interiorul corpului, iar exemple ar fi o mamografie, care este un test de screening pentru cancerul de sân.
• Teste genetice – sunt teste care depistează anumite mutații genetice legate de anumite tipuri de cancer.

Oncologia medicală se ocupă cu studiul apariției și dezvoltării neoplaziilor maligne, urmărind depistarea, diagnosticul, tratamentul și monitorizarea pacienților după tratament.

Un medic oncolog, numit și specialist în cancer, este specializat în diagnosticarea și tratarea cancerului, boala cauzată de o diviziune necontrolată a celulelor anormale într-o anumită parte sau în mai multe părți ale corpului.

Oncologia medicală include așadar toate aspectele legate de afecțiunile oncologice:

• diagnostic oncologic

•  tratamente medicale antitumorale

•  tratamente de sustinere

•  tratamentul simptomelor și disfuncțiilor secundare evoluției cancerului sau terapiei antitumorale

•  tratament pentru ameliorarea durerii

Astfel, apelând la un centru oncologic specializat, nu numai că veți beneficia de ultimele tehnologii în tratarea afecțiunilor oncologice, dar veți beneficia și de un diagnostic corect și de sfaturi privind prevenirea unor afecțiuni oncologice.

Datorită celor mai noi descoperiri științifice din domeniul oncologiei, precum și a noilor medicamente, șansele de vindecare ale cancerului au crescut considerabil în ultimii ani.

In centrele oncologie specializate se poate beneficiea de aparatură medicală de ultimă generație – Cyberknife, Varian Edge, Da Vinci, Radixact, Trilogy, Gamma Knife, IORT etc , acesta fiind un atu important și un instrument de bază pentru a avea cele mai noi abordări privind actul medical. Un lucru foarte important is astfel de centre este si instruirea personalului , dand oportunitatea de a-și îmbunătăți în mod continuu abilitățile si cunoștințele pentru a asigura îngrijire și expertiză excepționale.

Aparatura de înaltă performanţă şi un personal medical cu experienţă în efectuarea investigaţiilor imagistice funcţionale şi morfologice, acoperind întreaga paletă de investigatii necesare pacienţilor, sunt cheia unei diagnosticari corecte intr-o perioada foarte scurta de timp.

                De asemenea, se ofera şi programe complete de screening, dezvoltate să identifice persoanele cu risc in dezvoltarea anumitor afectiuni şi să informeze publicul cu privire la prevenirea cancerului.

Importanţa testelor de screening pentru cancer este una majoră. Testele de screening din oncologie au rolul de a depista semne de cancer înainte ca o persoană să aibă simptome. Atunci când țesutul anormal sau cancerul este depistat mai devreme, poate fi mai ușor de tratat şi de vindecat. Când apar simptomele, cancerul poate fi mai avansat și ar putea fi mai greu de tratat Testele de screening sunt folosite pentru tipurile de cancer care sunt comune; aceasta înseamnă că boala are o incidenţă mare.

Cum se definește un test de screening pentru cancer util?

• Un test de screening pentru cancer ar trebui să prezinte un risc foarte scăzut pentru pacienți. Cu cât este mai invaziv, cu atât este mai mare riscul. De exemplu, o colonoscopie are un risc scăzut de efecte secundare, dar un risc mai mare decât un simplu test de sânge.
• Un test de screening bun oferă rezultate utile – asta înseamnă că testul trebuie să fie fiabil în depistarea bolii atunci când este prezentă la pacient și să nu identifice nicio boală dacă nu este prezentă. Un rezultat fals pozitiv apare atunci când rezultatele testului par a fi anormale, chiar dacă nu există cancer în organism. Un rezultat fals negativ apare atunci când rezultatele testelor arată că nu există cancer, dar, de fapt, acesta este prezent în organism. Nu există teste perfecte, dar acestea trebuie să aibă o rată foarte redusă de rezultate fals-pozitive și fals-negative. Rezultatele fals pozitive pot duce la stres, anxietate și pot duce la alte teste inutile, iar rezultatele fals-negative pot întârzia tratamentul.
• Testele de screening pentru cancer trebuie să prezintă sensibilitate înaltă și specificitate – sensibilitatea definește „adevărata rată pozitivă” (cu cât este mai mare sensibilitatea de 100%, cu atât este mai probabil ca un rezultat pozitiv să însemne că pacientul are boala), iar specificitatea este „rata reală negativă” (cu cât specificitatea este mai apropiată de 100%, cu atât este mai probabil că un rezultat negativ înseamnă că pacientul nu are boala).

În cazul în care un test de screening identifică semne de cancer, vor fi efectuate mai multe investigații pentru a confirma diagnosticul. Controversa apare atunci când nu este clar dacă beneficiile screening-ului depășesc riscurile testelor de diagnosticare ulterioare și tratamentele pentru cancer.

Exemple de teste de screening pentru cancer

Fiecare tip de cancer are propriile teste de screening. Unele tipuri de cancer în prezent nu au o metodă eficientă de screening.

• Screening-ul cancerului mamar
• Mamografia – este un tip de investigaţie imagistică ce este concepută special pentru a vizualiza țesutul sânului. Imaginile produse, numite mamografii, pot prezenta tumori sau anomalii la nivelul sânului.
• Examenul fizic al sânului – presupune analiza sânului în ceea ce privește diferite formațiuni dezvoltate, forma, dimensiunea sau structura sânului. De asemenea, se pot depista eventuale modificări ale pielii sânilor și mameloanelor.
• Auto-examinarea sânilor – este efectuată chiar de pacientă, la domiciliu, pentru a identifica orice schimbare de la nivelul sânilor și zonei din jur.
• Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) – RMN-ul nu este folosit în mod regulat pentru a identifica semne de cancer de sân. Cu toate acestea, poate fi util pentru femeile cu un risc mai mare de cancer la sân, pentru cele cu sâni cu densitate mare sau când se identifică un nodul sau o formațiune în timpul unui examen la sân.

Femeile ar trebui să efectueze aceste tipuri de screening-uri mai ales după vârsta de 40 de ani, iar cele cu un risc mediu de cancer mamar trebuie să efectueze screeningul anual de la vârsta de 45 de ani. La vârsta de 55 de ani, femeile trebuie să efectueze mamografii la 1-2 ani.

• Screening-ul pentru cancerul cervical
• Testul pentru Papiloma Virus Uman (HPV) – sunt prelevate celule din exteriorul colului uterin al unei femei, celule care sunt testate pentru tulpini specifice de HPV. Acest test poate fi efectuat independent sau combinat cu un test Papanicolau.
• Testul Papanicolau – și acest test este pe bază de celule prelevate din exteriorul colului uterin al unei femei, iar un anatomo-patolog va analiza proba pentru a depista eventuale celule pre+canceroase sau canceroase.
• Screening-ul pentru cancerul colorectal
• Colonoscopia – în timpul acestei proceduri, medicul introduce un tub flexibil, numit colonoscop la nivelul rectului, pentru a depista eventuali polipi în colon sau cancer.
• Sigmoidoscopia – se utilizează un tub flexibil, numit sigmoidoscop, pentru a analiza colonul inferior pentru polipi și cancer. Nu se poate verifica partea superioară a colonului cu acest test.
• Testul hemocult – numit mai exact testul pentru sânge ocult în fecale (FOBT), depistează urme de sânge în fecale sau scaun, care pot fi un semn de polipi sau cancer. Există două tipuri de FOBT: testul guaiac și testul imunochimic.
• Examinarea cu bariu cu dublu contrast – este o examinare cu raze X a colonului și a rectului. Bariul formează conturul colonului și al rectului în radiografii.
• Teste ADN de scaun – aceste teste analizează ADN-ul dintr-o probă de scaun a unei persoane pentru a depista un eventual cancer. Pe baza modificărilor ADN găsite în polipi și cancere se va identifica necesitatea unei colonoscopii.

Adulții cu risc mediu ar trebui să înceapă screeningul colorectal la vârsta de 45 de ani, iar cei cu antecedente familiale sau cu alți factori de risc ar trebui să inițieze aceste teste mai devreme.

Testele de screening pentru cancerul pulmonar

• CT cu doze reduse de radiații – o scanare CT creează o imagine tridimensională a interiorului corpului cu ajutorul unui dispozitiv ce emite raze X. Un computer combină apoi aceste imagini într-o secțiune detaliată, transversală, care prezintă orice anomalii sau tumori.

Persoanele cu risc crescut de cancer pulmonar pot beneficia de scanarea CT cu doze mici. Risc ridicat se referă la fumătorii actuali (sau cei care au renunțat în ultimii 15 ani) cu vârste cuprinse între 55 – 74 de ani, care au un istoric de fumat de 30 ani sau mai mult. Aceasta înseamnă fumat în medie 1 pachet de țigări pe zi timp de 30 de ani, 2 pachete pe zi timp de 15 ani sau echivalentul.

Testele de screening pentru cancerul de prostată

• Examen rectal digital – este un test în care medicul introduce un deget (protejat de mănuşă și cu lubrifiant) în rectul unui bărbat pentru a analiza suprafața prostatei în vederea depistării unor eventuale anomalii.
• Testul antigenului specific prostatic (PSA) – acest test de sânge măsoară nivelul unei substanțe numite PSA, ce se găsește de obicei în concentrații mai mari la bărbații cu cancer de prostată. Cu toate acestea, un nivel ridicat al PSA poate indica și alte boli care nu sunt canceroase.
• Testele de screening pentru cancerul de piele
• Examinare completă a pielii – un medic va analiza pielea pentru a depista eventuale semne de cancer de piele.
• Auto-examinarea pielii – presupune examinarea individuală a pielii, într-o oglindă, pentru a depista eventuale semne de cancer de piele.
• Dermatoscopia – se folosește un dispozitiv portabil pentru a evalua dimensiunile, forma și pigmentarea leziunilor pielii. Este folosită de obicei pentru detectarea precoce a melanomului.

Dacă medicul vă recomandă anumite teste de screening, asta nu înseamnă că aveți cancer, ci că există un anumit risc de boală și e bine să preîntâmpinați problema.

Beneficii:

• Rezultatele ne pot liniști, dacă suntem stresați că am putea avea o astfel de boală.
• Dacă vorbim de un rezultat pozitiv, este bine să ținem cont că depistarea la timp crește șansele de vindecare. Screening-ul cancerului ajută la eventuala depistare precoce a cancerului înainte de a avea simptome, când este mai ușor de tratat.
• Screening-ul cancerului poate ajuta la prevenirea cancerului prin găsirea de modificări ale corpului care ar deveni cancer dacă sunt lăsate netratate.
• Detectarea precoce poate însemna mai puține tratamente și mai puțin timp petrecut în spitale.
• Cu cât un cancer este detectat mai devreme, cu atât este mai mare șansa de supraviețuire.